duminică, 6 martie 2011

Mântuirea lui Hristos!


Pacea Domnului se lasă
Printre lacrimi şi suspine
Ea, vrea să ne mântuiască
De sfârşitul, care vine.

Păcătoşii, tot aşteapta 
Judecata, cea înalta
Viaţa lor, a fi iertată
Şi, soarta, a le fi data.

Să fie iertaţi vreodată 
Toţi acei oameni păgâni 
Care, au ştiut tot timpul 
Numai, să fie hapsâni?

Noi nu ştim, nimeni nu ştie
Decat Domnul cel milos
Care poate, ca să-l ierte
Şi pe cel mai păcătos!

Casa Lui, e foarte mare
Şi în ea, toţi pot intra
Doar, iubirea şi credinţa 
Ne pot îndruma la ea.

De aceea fi smerit,
Roagă-te şi ţine post 
Pregateşte-te, ş-a aşteapta
Mântuirea, lui Hristos.

4 comentarii:

  1. Felicitari pentru premiu.

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi place poezia... numai ca are cateva greseli de scriere: virgulele nu sunt puse corect, am obervat asta si la cealalta poezie. PS: Sa nu crezi ca o zic din rautate...

    RăspundețiȘtergere